Thanks to my anglo-saxon friends, who helped me with their advices during the period when my blog wasn't visible to me. Even a few words, and a try to make things easier to me, mattered a lot to me at that time. We can bring peace and light to the world with a few words only !
Deocamdată, punct. Nu se știe când va mai fi din nou ”și de la capăt”.

Tuesday, February 10, 2009

Albert Schweitzer - medicul misionar



Această extraordinară personalitate a secolului al XX-lea s-a născut la 14 ianuarie 1875 la Kaysersberg, Alsacia, şi şi-a petrecut copilăria în Gunsbach, unde acum îşi are sediul "Asociaţia Internaţională Albert Schweitzer". Tatăl său, pastor luteran, l-a învăţat să cânte, şi a constituit probabil primul imbold în căutările sale religioase de mai târzi.
În 1893 absolvă gimnaziul la Mülhausen, iar între 1885-1893 studiază orga cu Eugène Münch, organist protestant. Interpretează minunat piese de Wagner şi Bach.
Începând cu 1893 studiază teologie la Universitatea "Kaiser Wilhelm" din Strassbourg. În acelaşi timp, călătoreşte prin diferite oraşe din Germania pentru a-şi aprofunda cunoştinţele muzicale, şi a audia opere de Wagner. În 1898 îşi scrie lucrarea de doctorat în filosofie la Paris, cu tema "Filosofia religiei la Kant", care este publicată la Universitatea din Tübingen în 1899. Dar toată această intensă activitate muzicală şi filosofico-teologică nu îl mulţumea decât în parte. Deşi era pasionat de aceste domenii, şi socotea că sunt căi de apropiere de Divin, totuşi simţea nevoia să realizeze şi un lucru mai concret pentru ceilalţi, o operă "palpabilă". (Deşi, în 1899 fusese numit diacon la Biserica "Sf. Nicolae" din Strassbourg, iar în 1900, o dată cu obţinerea licenţei în teologie, este numit profesor de teologie la Colegiul Teologic "Sf.Toma").
Aşadar, în 1912, la peste 30 de ani, îşi încheie studiile medicale, şi părăseşte Germania pentru Lambaréné, Gabon, un sătuc în care întemeiază un centru medical modern. Pornind de la o baracă improvizată, şi operând iniţial în cele mai primitive condiţii ( teologul şi muzicianul devenise chirurg şi anestezist), încetul cu încetul, în decurs de aproape şase ani, reuşeşeşte să ridice acolo un spital modern. Fondurile iniţiale le-a obţinut din vânzarea operelor sale teologice şi muzicale ("În căutarea persoanei istorice a lui Iisus"- 1906, "Pavel şi exegeţii săi" - 1911, "J.S.Bach -muzicianul poet" - 1905, "Regulamentul Internaţional pentru construcţia orgilor" - 1909, etc.)
În timpul a trei, sau patru călătorii în Gabon, reuşeşte să transforme mica aşezare într-un sediu al ştiinţei moderne. Primul război mondial îl găseşte tot în Lambaréné, împreună cu soţia, fiind pus sub supraveghere de către autorităţile franceze - el fiind cetăţean german. Însă, nu îşi abandonează munca nici o clipă, motiv pentru care în 1917, epuizat, se îmbolnăveşte de malarie, necesitând să fie trimis la Bordeaux pentru refacere. Totuşi, el nu părăseşte ideea de a se reîntoarce în Gabon, şi în acest scop, după refacere, susţine mai multe concerte la orgă pentru a face rost de fonduri. În 1920 publică opera sa de căpătâi: "Decăderea şi Restaurarea Civilizaţiilor", precum şi cele două volume care nu au mai fost terminate din "O imagine mondială asupra respectului vieţii". Astfel, în 1924, se poate întoarce în Gabon, însoţit, de data aceasta, şi de alţi medici. Spitalul utilizează acum cele mai moderne medicamente, şi întreprinde şi o muncă de cercetare (printr-un alt medic, dr.Trensz) asupra unui germen cauzator de dizenterie (boală endemică în acele ţinuturi).
Dr. Schweitzer se poate întoarce liniştit, ştiind că, de data aceasta, a lăsat spitalul pe mâini bune.
Pentru întreaga sa activitate, în 1952 este distins cu Premiul Nobel pentru Pace. În 1957 rosteşte la un post de radio din Oslo un apel către umanitate, reluat de alte 140 de staţii radio din lume, în care cerea încetarea experimentelor nucleare.
S-a stins din viaţă la 4 septembrie 1965, la vârsta de 90 de ani.
Personalitate multilaterală şi totuşi extrem de completă în toate laturile existenţei sale, Albert Schweitzer reprezintă o emblemă a secolului XX. Putem spune despre el că a fost un "spirit renascentist", un geniu universal, în stilul unui Michelangelo, sau Da Vinci. Tot ceea ce a făcut, a dus la perfecţiune, iar operele sale - fie că aparţin muzicologiei, teologiei, filosofiei sau medicinei - sunt şi astăzi lucrări de referinţă. În plus, a fost un om cald, un om preocupat de soarta celor mulţi, care a considerat necesar să lase în urmă, pe lângă o gândire impecabilă, şi o operă materială care să ajute în mod practic cei mai nefericiţi şi umili dintre cetăţenii pământului: sărmanii, primitivii şi nebăgaţii în seamă negri gabonezi. Cu adevărat, el a înţeles cuvintele Mântuitorului: "Ceea ce faceţi unuia dintre aceşti fraţi mai mici ai mei, Mie îmi faceţi."
Dealtfel, unii exegeţi au comparat teologia sa cu aceea a Sf.Francisc de Assisi. Concepţia sa filosofică asupra "respectului vieţii" a cucerit, încet, întreaga Europă:
"Etica nu este nimic altceva decât veneraţia vieţii".
"Uneori flacăra noastră se stinge, dar ea este reaprinsă de un alt om. Fiecare dintre noi trebuie să fie adânc mulţumitor celui care a reaprins această flacără."
"Sunt o viaţă care vrea să trăiască, înconjurată de viaţă care vrea să trăiască."
Aceste minunate gânduri, susţinute de fapte, i-au asigurat un loc de neşters în memoria umanităţii. Şi, desigur, că şi în cea a Divinităţii...
Şi, mi se pare potrivit să închei printr-unul din cele mai frumoase gânduri ale sale, atât de asemănător cu gândirea unor sfinţi creştini, încât, în mod clar, se simte "izvorul" comun al Revelaţiei:

"Unicul lucru important, când vom lăsa această lume, vor fi urmele de dragoste pe care le vom lăsa."

2 comments:

  1. "Unicul lucru important, când vom lăsa această lume, vor fi urmele de dragoste pe care le vom lăsa." Cat adevar! Iubirea animă totul! Totul este rezultatul iubirii....Iubire, iubire şi iar iubire!Week-end sublim!:)

    ReplyDelete
  2. Mi se par nemaipomenite aceste cuvinte pornite din partea unui om dedicat, într-un final, ştiinţei!
    Desigur însă că viaţa lui a însemnat mult mai mult decât ştiinţă, aşa cum ai văzut. Prima dată am citit o carte depsre viaţa lui în adolescenţă, şi am fost uluită că un asemenea om a putut exista în realitate, şi chiar în zilele noastre! De atunci, l-am ţinut minte...

    Week-end minunat şi ţie...cu primăvară, sau fără!:)

    ReplyDelete

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...