Thanks to my anglo-saxon friends, who helped me with their advices during the period when my blog wasn't visible to me. Even a few words, and a try to make things easier to me, mattered a lot to me at that time. We can bring peace and light to the world with a few words only !
Deocamdată, punct. Nu se știe când va mai fi din nou ”și de la capăt”.

Wednesday, December 1, 2010

La mulţi ani, România!


Ştiu că, în genere, în asemenea zile "oficial festive", toţi se întrec în a face urări. Chiar şi (sau mai ales) cei care nu fac mai nimic pentru ţară în celelalte zile! Mă refer, bineînţeles, la cei care ar putea face.
Deşi nu vreau să mă înscriu "corului general", aş vrea totuşi să urez La mulţi ani României mele, aşa cum o văd eu în fiecare zi. Adică: prietenilor şi colegilor mei minunaţi, care fac minuni de "echilibristică" de la o lună la alta, printre rate, mâncare şi cheltuielile casei, şi mai găsesc timp şi vorbe bune şi pentru ceilalţi oameni. Vecinilor mei pensionari, care supravieţuiesc cu pensii de mizerie, şi chiar mai reuşesc să facă şi un cadou nepoţilor, de sărbători. Celorlaţi pensionari, pe care îi întâlnesc zilnic la locul meu de muncă, şi care reuşesc să îşi achite şi întreţinerea, şi să îşi cumpere şi o parte din medicamente - lucru de-a dreptul miraculos! Şi, pe lângă asta, ţin posturile - majoritatea - se spovedesc şi se împărtăşesc. Când nu îi poţi ajuta, te înţeleg, ba chiar, încearcă ei să te consoleze.
Celorlalţi oameni pe care îi mai întâlnesc la muncă: salariaţi cu salarii medii şi minime pe economie, dar care au întotdeauna o vorbă bună pentru cei mai săraci decât ei. Studenţi şi elevi care au şi ei nevoie de una-alta, dar care, atunci când trebuie să aleagă între a cumpăra ceva de trebuinţă, şi achitarea taxelor de studii, le aleg pe ultimele.
Părinţilor şi socrilor mei minunaţi, care în toţi anii, şi în toate încercările care au trecut, şi.-au păstrat credinţa, optimismul şi bunătatea.Copilului meu, şi prietenilor lui minunaţi, care îmi luminează zilele.
Ţăranilor noştri buni şi simpli, ale căror mâini ştiu numai să muncească - fără fiţe şi SRL (însemnând săptămână redusă de lucru). Vânzătorilor şi meşterilor din oraşe - şi în special celor pe care i-am întâlnit, şi care mi-au fost de ajutor - făcând maximum din slujba lor, cu minimum de mijloace, şi cu imensă bunăvoinţă. Profesorilor mei, din toate domeniile, şi dascălilor, în general - pentru că şi-au făcut, şi îşi fac meseria, cu atâta dăruire, şi aproape voluntar. Medicilor şi asistenţilor care i-au îngrijit pe cei dragi ai mei când au fost în nevoie - uneori, fără bani mulţi, şi fără materiale, dar cu imensă bunăvoinţă. Poliţiştilor care patrulează pe străzi, asigurându-ne nouă liniştea (deşi, ne mai încruntăm când îi vedem), cu minimum de dotare, şi de salariu. Militarilor care fac şi ei ce pot, cu puţinul care le-a mai rămas.
Şi multor altora, oameni buni, şi cu bani puţini, pe care poate că am uitat să îi enumăr! Aceasta este România mea, căreia îi doresc eu binele, şi pentru care aş face orice să o văd mai fericită. Aceasta, plus minunatele locuri - peisaje, mânăstiri şi muzee - care ne fac să ne bată inima mai tare, şi să fim mândri că suntem români!

Am uitat oare ceva? I-am uitat pe "cei de sus", pe guvernanţi? Nu, nu i-am uitat. Ei nu sunt România. Punct.


9 comments:

  1. :) La multi ani si tie!
    Trebuie sa avem rabdare si iubire si sa binecuvantam pe toata lumea...

    ReplyDelete
  2. Mulţumesc, Îngerule! Aşa este, trebuie multă răbdare, şi iubire! Dar, şi muncă...atât cât putem! E tot o formă de iubire.

    La mulţi ani!

    ReplyDelete
  3. La mulţi ani şi ţie, draga mea! Mă bucur că ne simţim români!

    ReplyDelete
  4. La multi ani cu drag ! Foarte frumos articolul, si de altfel tot blogul (il mai citesc din cand in cand).

    ReplyDelete
  5. Mulţumesc, Dresorule! Şi eu mai intru pe blogul tău, din când în când, doar că am atât de puţin timp liber! Îmi place spiritualitatea celtică, pe care o descrii - e atât de apropiată de cea traco-getă!

    ReplyDelete
  6. A ce dragut ! Multumesc :) Asa e, parca ar fi culturi-surori. Pana si fetele lor. Am vazut fotografii cu oameni dintr-o anumita parte a Irlandei. Seamana perfect cu fizionomia romanilor din Breb, Maramures.

    ReplyDelete
  7. La multi ani Florina ! Tu esti o persoana deosebita !
    LA MULTI ANI ROMANIA !

    ReplyDelete
  8. Mulţumesc, Maria! Toţi cei care avem în suflet căldură şi iubire suntem deosebiţi! La mulţi ani şi ţie!

    Dresorule, sunt de acord cu tine, mai ales că eu cred cu tărie că strămoşii noştri, pelasgii, au fost strămoşii tuturor popoarelor indo-europene, după ipoteza prof. Densuşianu!

    ReplyDelete

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...