Thanks to my anglo-saxon friends, who helped me with their advices during the period when my blog wasn't visible to me. Even a few words, and a try to make things easier to me, mattered a lot to me at that time. We can bring peace and light to the world with a few words only !
Deocamdată, punct. Nu se știe când va mai fi din nou ”și de la capăt”.

Sunday, January 2, 2011

Despre religia universală versus ecumenism

Cu puţin timp în urmă, mi-am exprimat unele păreri legate de ecumenism. Între timp, am căutat să aflu mai multe, pentru a fi absolut sigură că am înţeles bine acest subiect delicat. Se pare că unele aspecte le înţelesesem bine, dar nu pe toate...
În primul rând, ecumenismul nu este tot una cu instituirea unei  religii universale. De fapt, ecumenismul  are un aspect mai mult spiritual - o unire în spirit. Apoi, o religie universală nu ar fi un lucru pozitiv, sau de dorit. Aşa cum Împărăţia Cerurilor nu este tot una cu o împărăţie pământească! Greşeala celor care vor "religia universală" sau "statul global" este aceeaşi cu a celor care, în vremea lui Iisus, voiau ca El să întemeieze o împărăţie pământească, şi să îi elibereze de sub jugul roman.
De ce nu ar fi bună o asemenea religie? Gândind simplu şi logic, aflăm şi singuri răspunsul: pentru că oamenii, societăţile, culturile sunt diferite. O atare uniformizare în spirit ar fi ceva artificial, care ar distruge specificul şi valoarea fiecărei culturi şi religii individuale. Adică, ar distruge unele lucruri viabile şi funcţionale timp de sute de ani - exemplu, Tradiţia ortodoxă, despre care se discută atât - pentru a pune în loc ceva discutabil.De ce discutabil ? Pentru că ar fi creat de oameni, de aceea! New Age, sau o altă religie "unificatoare", a apărut din iniţiativa omului.
Desigur, dacă ar apărea un trimis divin cu misiunea de a întemeia o nouă religie, ar fi cu totul altceva. Şi această posibilitate o discutam în articolul precedent. Dar, el nu va apărea prea curând! De ce spun asta? Nu pot explica, doar ştiu. În schimb, e posibil să apară falşi trimişi, acei falşi profeţi despre care vorbeşte Pavel în II Tesaloniceni: "Şi atunci se va descoperi acel nelegiuit pe care Dumnezeu îl va nimici cu suflarea gurii Sale şi-l va desfiinţa cu arătarea venirii Sale./Venirea lui este prin lucrarea satanei, cu tot felul de minuni, de semne şi puteri mincinoase/şi cu toate amăgirile nedreptăţii pentru cei care pier, pentru că n-au primit dragostea adevărului, ca să fie mântuiţi." (II Tesaloniceni 2.8-10)
Pe de altă parteacest fals trimis, şi această religie universală, ar constitui un extraordinar mijloc de manipulare a conştiinţelor. Cei care au gândit acest lucru sunt extraordinar de inteligenţi (în fapt, şi Lucifer era) - adăugând comunismului universal pe care îl preconizează, dimensiunea religioasă. Ceea ce îi lipsea vechiului comunism era tocmai religia, şi ei au înţeles că aceasta a fost o deficienţă - întrucât credinţa poate da puterea de a rezista împotriva oricărui regim; sau dimpotrivă, ar putea consolida orice regim !

Bine, dar atunci, ce ar însemna ecumenismul, dacă nu unificare? El ar fi, pur şi simplu, o înţelegere superioară a religiilor, dincolo de limitele fixate de fiecare dintre ele. Sună puţin forţat, probabil orgolios, dar asta ar trebui să fie! În acest sens, convingerea doctrinară îngustă că numai "noi" - ortodocşii, catolicii, sau protestanţii - ştim adevărul, şi în consecinţă, numai noi ne vom mântui; este la fel de nocivă ca şi talmeş-balmeşul religiei universale. Sunt cele două extreme ale spiritului uman, şi se ştie că niciodată extremele nu au dus la un lucru bun !
Bine, dar numai noi avem adevărul întreg, lăsat de la Iisus Hristos prin filiera Apostolilor şi a Bisericii întemeiate de ei, şi continuat prin Tradiţia Sfinţilor Părinţi ! spun ortodocşii puritani. (Acum, nu vreau să se înţeleagă că şi catolicii cred altfel despre adevărul lor, dar eu vorbesc despre situaţii de care m-am lovit personal, fiind ortodoxă.) Bun, e foarte adevărat, dar ce spune acest adevăr ? Acest adevăr e foarte simplu:
"Dacă împliniţi într-adevăr legea împărătească, potrivit Scripturii: 'Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi', bine faceţi./dar dacă voi căutaţi la faţa omului faceţi un păcat, şi sunteţi dovediţi de lege ca nişte călcători ai ei./Căci cine va păzi toată legea, şi va greşi într-o singură poruncă, se face vinovat de toate."(Iacov 2.8-9)
Ce înseamnă Tradiţia ?  Pe scurt şi pe înţelesul tuturor, Tradiţia cuprinde cele şapte taine ale bisericii, plus învăţăturile Sfinţilor Părinţi. Cele Şapte Taine ale Bisericii ortodoxe (şi catolice) permit "re-legarea", punerea în acord a omului, cu divinitatea. Sau mai bine-zis, ritualurile respective sunt o "poartă" de coborâre a energiei harice asupra omului. În aceasta constă valoarea şi înseamnătatea lor.
Dar, oare sunt singurele modalităţi de coborâre a harului ? Oare atunci când omul e plin de iubire, când face faptele credinţei, când se sacrifică pentru aproapele lui, el nu primeşte har ? Cu riscul de a fi acuzată de blasfemie, spun că Hristos a instituit reguli mai simple: "Mama mea şi fraţii mei sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi Îl împlinesc."(Luca 8.21) 
La fel, lucrările Sfinţilor Părinţi  cuprind doar un şir de ilustrări practice ale iubirii evanghelice, şi a lucrării de despătimire, pentru a ne face canale curate pentru primirea Sfântului Duh. Întreaga Tradiţie are la bază un singur aspect: iubirea evanghelică necondiţionată. În acest sens, noi trebuie să urmărim "ceea ce ne uneşte cu Dumnezeu, şi pe oameni unii cu alţii", după cum spune Patericul. Judecarea celorlalţi, credinţa că numai noi ne vom mântui, că numai noi ştim adevărul, nu pot fi pe placul Lui ! "Căci în har sunteţi mântuiţi, prin credinţă, şi aceasta nu este de la voi, este darul lui Dumnezeu." (Efeseni 2.8)
Desigur, chiar şi noţiunea de credinţă este pusă în discuţie! În ce trebuie să credem ? Noi, creştinii, ştim că Hristos este Calea. Este cea mai sigură şi mai scurtă cale ! Întrucât, tuturor celor ce cred în El, El le-o deschide.
 Cum a fost şi cu tâlharul de-a dreapta ! Nebotezat, nepracticant, i-a făgăduit totuşi că în aceeaşi zi va fi cu El în rai. De ce ? Pentru un singur cuvânt bun. Ce "scandal" - după spusele părintelui Steinhardt ! Ce scandal pentru creştinii "cuminţi" şi practicanţi...însă seci, lipsiţi de rod !
Şi atunci, dacă pentru un cuvânt, tâlharul nebotezat s-a mântuit, cum este cu acei care şi-au dat viaţa pentru numele lui Iisus, şi pentru iubire - fie ei şi din alte culturi ?

Bine, să zicem că ne-am lămurit în legătură cu cei care cred în Hristos. Dar atunci, cei care au alte credinţe nu se pot mântui ?  Să nu ne hazardăm să spunem asta! Mântuirea este o taină la care noi nu avem acces cu totul. Putem spune doar astfel: aceste religii şi credinţe anterioare creştinismului au apărut în epoci şi culturi diferite, şi urmează caracteristicile acelor epoci şi culturi.Şi ele au adus principii bune de convieţuire, idei superioare, căi de mântuire. Chiar dacă ei o numeau altfel: eliberare, satori, etc. tot de mântuire era vorba.
Desigur, creştinismul a adus expresia cea mai înaltă a dragostei: iubirea necondiţionată. Nimic nu poate fi mai mult! Dar dacă acei care nu au auzit de creştinism, sau pur şi simplu, s-au născut într-o altă religie, urmează cu sinceritate preceptele lor (care nu diferă foarte mult de cele creştine, în religiile importante), în mod sigur, Dumnezeu îi va mântui ! Iubirea, mila, jertfa, sunt aceleaşi peste tot, şi Dumnezeu pe acestea le caută. Hristos este întruchiparea iubirii, şi toţi cei care trăiesc, sau se jertfesc pentru iubire, vor fi primiţi ca şi cei care au făcut-o pentru numele lui Hristos."Căci în orice neam, cel ce se teme de El şi face dreptate este primit de El." (Fapte 10.35)

Pentru unii, aceste lucruri apar evidente, pentru alţii, probabil sunt foarte greu de primit. Dar eu am simţit că trebuia să explic mai bine, aşa cum mi s-a dat şi mie. Şi dacă măcar un om-doi vor cădea pe gânduri, tot va fi un punct pozitiv.
Şi, cred că nu pot încheia mai bine decât prin cuvintele evanghelice, care spun totul dacă le citim cu sufletul, şi vrem să aflăm adevărul. Întrucât El nu-l lasă pe nici unul dintre cei care însetează după adevăr să plece neluminat !

"Duh este Dumnezeu, şi cei ce I se închină trebuie să I se închine în Duh şi în adevăr."(Ioan 4.24) 



 Vezi şi:
http://sldsjd.wordpress.com/2009/12/05/audio-o-pseudoproblema-de-nicolae-steinhardt/
                      
http://nicolaesteinhardt.wordpress.com/2009/11/28/audiodomnul-a-venit-sa-ne-mantuiasca-si-sa-ne-scandalizeze/ 


9 comments:

  1. Ascult acum primul eseu de Steinhardt, absolut superb.
    Iata o trimitere inspirata.
    Dumnezeu cu multa maiestrie a daruit bisericilor minti luminate si cultivate...

    ReplyDelete
  2. Bisericile au valori incontestabile, dar aceste valori sunt tocmai cele care arată deschidere şi iubire universală, şi nu dogmaticii încruntaţi şi foarte siguri de adevărul lor. Tot părintele Steinhardt are un capitol despre ce înseamnă să fii călugăr: mereu bun, vesel, cu zâmbetul pe buze, şi primitor pentru toată lumea. Cei încruntaţi şi supăraţi pe toată lumea că le împiedică mântuirea şi le aduc ispite crează o proastă imagine creştinilor - părerea d-sale!

    Mulţumesc de trecere şi împărtăşire! Cât de curând, voi merge şi eu să îmi cumpăr măcar o carte de Jacob Loerber. Până acum, nu am găsit, dar nici nu am avut timp să caut cum trebuie.

    ReplyDelete
  3. Sunt o multime in librariile virtuale...
    Incepe cu Marea Evanghelie a lui Ioan, vol1 desigur .
    Vezi, pe Steinhardt, pe Boca nu-i fac sfinti... Desi sunt veritabile modele spirituale care ar lumina pe multi.
    Ce frumusete mai mare decat ca biserica ortodoxa romana sa fie innobilata cu un sfant ca Steinhardt...
    Macar la teologie sper ca e lectura obligatorie desi nici asta nu cred.

    ReplyDelete
  4. Mulţumesc pentru sfat, Îngere! Chiar la ea mă gândeam, şi la încă una dintre ele: "A doua venire a lui Iisus pe pământ". M-ai făcut curioasă, şi nu numai. Tot ceea ce ţine de spirit, de Divin, trebuie cunoscut, ca să putem acţiona apoi în cunoştinţă de cauză.

    Poate în viitor îi vor canoniza, nu se ştie niciodată! Dacă şi pe voievodul Ştefan l-au canonizat, trecând de imperfecţiunile lui omeneşti...

    Mulţumesc pentru tot, şi o zi foarte bună îţi doresc!

    ReplyDelete
  5. La Multi Ani si un an nou minunat iti doresc

    ReplyDelete
  6. Aceea de care spui este o compilatie de texte in care Iisus vorbeste despre sfarsitul lumii si intoarcerea Lui, deci poti sa le iei pe amandoua deoarece aceia este mica si ieftina, dar Marea Evanghelie sunt 11 volume 5 deja traduse al 6 trebuie sa apara in curand si toate astea povestesc despre cei trei ani ai lui Iisus de la intalnirea cu Andrei pana la crucificare... El vorbeste la persoana intai... Eu am spus... etc :)

    ReplyDelete
  7. Cristi, la amulţi ani şi ţie, şi minunatei tale familii!

    ReplyDelete
  8. Îngere, am căutat astăzi la cele mai importante librării din oraşul meu, şi nu am găsit nimic de Loerber. Nu-i nimic, voi comanda de pe net!

    Mai mult, am fost foarte dezamăgită de ceea ce am găsit pe acolo. Cărţile de spiritualitate s-au rărit, şi au apărut în schimb foarte multe de interpretare istorică, aventuri, acţiune, mistere. Sunt bune şi astea, nu zic nu, mai ales la o anumită vârstă. (Ţin minte cum le devoram în adolescenţă!) Dar oamenii maturi rar pot găsi ceva!
    Părerea mea este că, fie se încearcă o aplatizare, o uniformizare a gusturilor publicului (uite ce ar trebui să citiţi voi!), fie chiar acest gust pervertit a indus un criteriu economic şi în librării.

    ReplyDelete
  9. Florina nu exista fericire mai mare decat ca Dumnezeu sa isi gaseasca bucurie in sufletul tau...
    Sa se odihneasca in sufletul tau... asta e suprema binecuvantare...
    Si El a venit sa ridice si sa mantuiasca o noua generatie de copii :)

    ReplyDelete

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...