Thanks to my anglo-saxon friends, who helped me with their advices during the period when my blog wasn't visible to me. Even a few words, and a try to make things easier to me, mattered a lot to me at that time. We can bring peace and light to the world with a few words only !
Deocamdată, punct. Nu se știe când va mai fi din nou ”și de la capăt”.

Monday, June 6, 2011

Mici înţelegeri despre rugăciune

De curând am înţeles că noţiunea de "rugăciune", aşa cum o ştim noi, trebuie puţin revizuită. În speţă, la definiţia clasică a  rugăciunii, de rugă sau cerere, sau mulţumire într-un format prestabilit, sau chiar la încercările de "vorbire spontană", mai trebuie să adăugăm şi rugăciunile fără cuvinte. Nu mă refer la acele şapte trepte ale rugăciunii minţii, care de la treapta a treia încoace sunt toate fără cuvinte - cel puţin, fără cuvinte rostite. Nu este vorba, desigur, nici măcar de treptele avansate, în care rugăciunea devine o stare, o simţire, şi omul se roagă aşa cum respiră.
Este vorba, mai simplu, de rugăciunile nerostite, şi nici măcar gândite a fi rugăciuni, pe care le putem numi simple gânduri cu privire la lucruri dorite sau necesare, sau chiar simple trăiri de durere sau neîmplinire. Ne gândim, de exemplu, ce bine ar fi să putem face cutare lucru, sau să ni se desluşească cutare neînţelegere. Şi, peste câtva timp, descoperim, cu uimire, că puterea noastră de făptuire şi înţelegere a crescut. Iniţial, nu realizăm că este un dar, însă mai apoi, ne dăm seama că primisem exact ceea ce aveam nevoie pentru întregirea noastră.
Este un lucru extraordinar, şi ne dăm seama atunci cât de mici suntem, comparativ cu o atare compasiune şi generozitate divină. Şi ne întrebăm dacă noi am fi în stare să facem aceasta pentru alţi oameni...Să le dăm ceea ce nici măcar nu au cerut, doar pentru că am simţit că ar avea nevoie...

Desigur însă că există şi rugăciuni în toată regula la care nu ni se răspunde imediat, sau poate, ni se dă altceva decât am cerut. Pe moment, ne supărăm, ne simţim nedreptăţiţi, dar mai apoi, ne gândim că poate, au existat motive. Uneori, prin curgerea evenimentelor, mai înţelegem şi care ar fi putut fi acelea.
Dar acest simplu fapt, de a primi răspuns la rugăciunile negândite a fi rugăciuni, doar pentru nevoia noastră, îmi apare tulburător! Cu adevărat se poate spune "să avem grijă ceea ce ne dorim". Desigur însă, simt că pentru a primi astfel de răspunsuri trebuie să ne fi străduit înainte într-un fel, să fi mers pe calea Lui. Şi totuşi, aceste lucruri sunt daruri mai presus de măruntele noastre merite, asta o simţim cu cât ne cunoaştem mai bine!
Şi, iată aici şi o învăţătură ascunsă: să nu le dăm oamenilor după meritele lor, ci aşa cum ni s-a dat şi nouă.

Dar mai întâi...aşa cum zice Filocalia:
"Roagă-te Domnului ca să-ţi lumineze ochii inimii tale; căci cele cu neputinţă la om, cu putinţă sunt la Dumnezeu." (Sf.Efrem Sirul)

12 comments:

  1. Despre rugaciunile nerostite, despre neputinta pe care o simte cel care traieste o neimplinire a vietii ar fi multe de spus. De aceea oamenii se roaga unii pentru altii, indreptarea inimii catre Domnul de unde vine mangaierea in clipele de descurajare si gandul bun indreptat catre divinitate face minuni.
    Oamenii primesc cu adevarat ceea ce cer, ceea ce gandesc, atat cat le este necesar.

    te imbratisez cu drag, usoara fie calea ta!

    ReplyDelete
  2. Ai spus bine, dragă visule, că şi rugăciunile pentru ceilalţi oameni aduc un folos real. Uneori, atunci când se rezolvă ceva în viaţa noastră, e posibil să fie şi din cauză că altcineva s-a rugat pentru noi.
    Am ajuns să cred că sunt primite toate rugăciunile, sau chiar gândurile, care au o intenţie benefică - spre binele celorlalţi şi al nostru. Chiar dacă nouă ni se par lucruri neînsemnate, sau dimpotrivă, anevoie de depăşit, ni se poate acorda un dar, doar pentru că ne-am gândit la el cu o bună intenţie.
    Aşa este, oamenii primesc ceea ce le este necesar, chiar dacă ei nu-şi dau seama că unele lucruri sunt mai necesare decât altele (adică, ordinea priorităţilor noastre este mai schematică şi materialistă:))

    Te îmbrăţişez şi eu, şi fie să ţi se îndeplinească rugăciunile neîmplinirilor!

    ReplyDelete
  3. VA FI UN DRUM LUNG
    Numai eu stiu cat de incercata e lumina.

    Te am in suflet... chiar daca nici macar nu mi-ai vazut aripile.
    candva o sa-ti scriu iar...

    Namaste

    ReplyDelete
  4. Dragă Celestine, ţi le-am văzut, măcar de departe! Şi tocmai de aceea, cred că drumul tău va fi străbătut cu bine. Mergând, sau zburând...

    Şi eu te am în suflet, şi te aştept să revii, cu aripi mai strălucitoare! Cele de acum sunt cam impregnate de tristeţe...

    Pace şi lumină, după vorba ta!

    ReplyDelete
  5. Exista o vorba;"ai grija ce-ti doresti ca s-ar putea sa ti se intample". Tot ce se intampla in viata unui om sunt dorinte ale acestuia, constiente sau subconstiente. Cum e un om asa e si viata acestuia. O rugaciune are o putere cu mult mai mare in comparatie cu o dorinta.
    Gand bun trimit spre tine.
    @;}-

    ReplyDelete
  6. Ai mare dreptate, Ramian! Dorinţele ar fi, în acest sens, nişte "rugăciuni în germene".:) Desigur că ele vor fi îndeplinite în măsura în care e vorba de lucruri absolut necesare, sau ne sunt benefice nouă şi altora.
    Atunci când suntem "luaţi în evidenţă", acolo, Sus, nu ni se vor îndeplini şi dorinţele dăunătoare, sau nefolositoare - chiar dacă noi nu le vedem astfel. Eu am simţit acest lucru din practică.

    Mulţumesc pentru gândul bun, asemenea şi ţie!

    ReplyDelete
  7. Suntem intr-o permanenta rugaciune, defapt... pentru ca tot timpul primim de la univers experiente care corespund vibratiei noastre... sau mai bine zis vibratiei noastre predominante (vibratia noastra e o rugaciune in sine pentru ca atrage energie de acelasi fel)... eu cel putin asa cred... daca ne rugam doar cu cuvintele sau cu mintea dar sufletul nostru e plin de indoiala si apasare, sa nu ne miram daca experientele noastre nu vor fi tocmai placute... desigur, cred ca mai exista si probleme cu care ne confruntam, care sunt lectii prin care am ales sa trecem, dar in general, realitatea care ne inconjoara este oglinda interiorului nostru... si da, iubirea Creatorului si a universului este infinita dar ceea ce sper ca o sa constientizam, intr-o buna zi, este faptul ca o avem si in noi, la fel de infinita, doar ca nu o accesam in totalitate...
    Seara senina cu cer infinit si iubire iti doresc !

    ReplyDelete
  8. O idee extraordinară aceasta: că primim răspunsuri de la univers conform vibraţiei noastre! Aşa este, iar în acest sens, starea de rugăciune a fiecăruia este în funcţie de nivelul său vibraţional - şi răspunsul pe măsură.
    Totuşi, există şi situaţii când se răspunde chiar la rugăciunile unor oameni mai apropiaţi de teluric - atunci când sunt făcute cu sinceritate şi încredere - tocmai pentru a-i aduce şi pe ei pe drumul spiritual, pentru a-i ajuta să îşi crească vibraţia. Iisus a primit printre ucenici desfrânate şi vameşi, dăruindu-le El însuşi harul care le lipsea, pentru a-i ajuta să ajungă în armonie.
    Ce e minunat este că acest univers (care, după unii autori, este un alt nume pentru Dumnezeu), nu are doar o funcţionare "automată" - conform legilor sale - ci se şi adaptează funcţie de nevoile şi cerinţele fiecăruia. Cu alte cuvinte, este o Fiinţă vie, dotată cu inteligenţă şi discernământ, care judecă fiecare caz în parte.

    Bine ai spus că iubirea Creatorului este infinită, iar ca să ajungem şi noi până acolo, trebuie să ajungem în starea de vibraţie armonică cu Universul. Iar acest lucru poate fi şi rezultatul strădaniei noastre, dar până nu adaugă şi El câte ceva, o părticică de har, nu vom reuşi decât parţial. Până la urmă, toată munca noastră constă în a ne face cunoscută intenţia şi stabilitatea, iar El trebuie să ne dea restul - chiar şi iubirea.

    Mulţumesc pentru vizită, şi minunatele urări, şi îţi doresc şi ţie iubire cât poţi cuprinde!

    ReplyDelete
  9. :) Frumos spus: "toată munca noastră constă în a ne face cunoscută intenţia şi stabilitatea"... si uite asa ne completam reciproc :)... ca de aia suntem co-creatori, ca sa zic asa :)

    ReplyDelete
  10. Si desigur ca urmeaza ... Mari intelegeri despre rugaciune! :)

    ReplyDelete
  11. Cand vor urma acele mari intelegeri, Ingere, probabil ca voi fi un alt om!:) Un om cu totul nou, fara greselile si iluziile umane obisnuite...
    Dar pana atunci, nici chiar pe aceste mici intelegeri nu le merit...pentru ca nu pot trai mereu la inaltimea lor! De multe ori, par chiar sa le fi uitat, in viata de toate zilele...

    Multumesc de trecere, si iti doresc si tie cele mai mari intelegeri! Fara scadere...

    ReplyDelete

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...